Company: Others
Created by: federica.masante
Number of Blossarys: 31
English (EN)- Romanian (RO)
- Russian (RU)
- Spanish, Latin American (XL)
- Macedonian (MK)
- Indonesian (ID)
- Hindi (HI)
-
- Italian (IT)
- Serbian (SR)
- Spanish (ES)
- Czech (CS)
- Hungarian (HU)
- Arabic (AR)
- French (FR)
- Turkish (TR)
- Greek (EL)
- Dutch (NL)
- Bulgarian (BG)
- Estonian (ET)
- Korean (KO)
- Swedish (SV)
- English, UK (UE)
- Chinese, Hong Kong (ZH)
- Slovak (SK)
- Lithuanian (LT)
- Norwegian Bokmål (NO)
- Thai (TH)
- Portuguese, Brazilian (PB)
- Danish (DA)
- Polish (PL)
- Japanese (JA)
- Chinese, Simplified (ZS)
- Chinese, Traditional (ZT)
- Romanian (RO)
- Russian (RU)
- Spanish, Latin American (XL)
- Macedonian (MK)
- Indonesian (ID)
- Hindi (HI)
-
- Italian (IT)
- Serbian (SR)
- Spanish (ES)
- Czech (CS)
- Hungarian (HU)
- Arabic (AR)
- French (FR)
- Turkish (TR)
- Greek (EL)
- Dutch (NL)
- Bulgarian (BG)
- Estonian (ET)
- Korean (KO)
- Swedish (SV)
- English, UK (UE)
- Chinese, Hong Kong (ZH)
- Slovak (SK)
- Lithuanian (LT)
- Norwegian Bokmål (NO)
- Thai (TH)
- Portuguese, Brazilian (PB)
- Danish (DA)
- Polish (PL)
- Japanese (JA)
- Chinese, Simplified (ZS)
- Chinese, Traditional (ZT)
Synchrónna komunikácia je komunikácia v ktorom účastníci komunikovat "reálnom čase" - bez prieťahov. Táto funkcia nadväzuje prítomnosti alebo neprítomnosti výrobcu(-ov) textu a technické charakteristiky média. Synchrónny komunikácia je vždy medziľudskej komunikácie.
Comunicare sincronă este comunicarea în care participanţii pot comunica "în timp real" - fără întârzieri importante. Această caracteristică legături împreună prezenţa sau absenţa de producător a textului şi caracteristicile tehnice ale mediului. Comunicare sincronă este invariabil interpersonale de comunicare.
To bol Saussurových termín pre čo neskôr prišlo byť nazývaný paradigmatický vzťahy. "Stereotypné" združenia jazykové znaky zahŕňajú synonymá, antonymá, podobne znejúce slová a slová podobné gramatickú funkciu.
Acesta era termenul folosit de Saussure pentru a defini ceea ce mai apoi au fost numite relații paradigmatice. Asociaţiile „convenționale” de semne lingvistice includ sinonime, antonime, paronime şi cuvinte cu funcţie gramaticală asemănătoare.
Artikuláciu odkazuje na štrukturálnej úrovni semiotickom kódy. Semiotickom kódy majú buď jednotného artikulácia, dvojité artikulácia alebo bez artikulácie. A semiotickom kód, ktorý má "Dvojlôžková artikulácia" (ako v prípade verbálnej) možno analyzovať do dvoch úrovniach abstraktné štrukturálne: vyššiu úroveň s názvom "úroveň prvého artikulácia" a nižšej úrovni - "úroveň druhej artikuláciu".
Articularea se referă la planurile structurale din cadrul codurilor semiotice. Codurile semiotice au fie o singură articulare, dublă articulare, fie nici o articulare. Un cod semiotic care are „dublă articulare” (ca în cazul limbajului verbal) poate fi analizat pe două planuri structurale abstracte: un plan superior numit „prima articulare” şi un plan inferior - „a doua articulare”.
Saussure zdôraznil, že vzťah medzi jazykovej signifier a znamenal je svojvoľné: súvislosť medzi nimi nie je potrebné, prirodzenú alebo "prírodné". On poprieť extralinguistic vplyvy (externého jazykového systému). Filozoficky, vzťah je ontologically svojvoľné: Spočiatku to robí žiadny rozdiel, čo štítky dávame veci, ale samozrejme nie sú spoločensky alebo historicky ľubovoľné znaky (po znamenie nevzniklo historických môžeme nemôže svojvoľne meniť signifiers). Saussure zameraná na jazykové znaky, pričom Peirce explicitnejšie zaoberal známky v akomkoľvek médiu, a poznamenal, že vzťah medzi signifiers a ich signifieds sa líšia v svojvôli - od radikálnych svojvôle symbolické znaky, cez vnímané podobnosť signifier znamenal v kultovej značky, s minimálnym svojvôli indexical príznaky. Veľa semioticians tvrdiť, že všetky značky sú do určitej miery svojvoľné a konvenčné (a teda ideologickej manipulácie).
Saussure a subliniat că relația dintre semnificant şi semnificat este arbitrară, explicând că legătura dintre aceștia nu este necesară, intrinsecă sau „naturală”. Acesta nega influenţe extralingvistice (externe sistemului lingvistic). Relaţia este ontologic arbitrară și din punct de vedere filozofic: iniţial nu contează ce etichete ataşăm lucrurilor, dar bineînțeles, semnele nu sunt arbitrare din punct de vedere social sau istoric (după ce un semn a intrat în istorie nu putem schimba în mod arbitrar semnificanţii). Saussure s-a axat pe semnele lingvistice, în timp ce Peirce s-a ocupat în mod explicit de semne în orice mediu, menţionând că relaţia dintre semnificanţi şi semnificatele lor variază în arbitrarietate - de la arbitrarietatea radicală a semnelor simbolice, la similitudinea percepută a semnificantului cu semnificatul în semnele iconice, până la arbitrarietatea minimă ale semnelor indiciale. Mulți semioticieni susţin că toate semnele sunt oarecum arbitrare şi convenţionale (şi prin urmare predispuse la manipulare ideologică).
Moderny odkazuje na pohyb cez umenie na západe, ktoré možno vysledovať na konci devätnásteho storočia, bol vo výške okolo roku 1910-1930 a trvalé približne do neskorých 1970s. To bol charakteristický najviac zhruba odmietnutia tradíciu a umenie ako imitácia. Je zapojený značné cross-fertilization medzi umenie a jej rôzne formy v rôznych krajinách. v výtvarné umenie zahrnuté kubizmus, Dadaism a surrealismus Futurizmus.
Modernismul se referă la o mişcare artistică în Occident care datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, culminând în jurul anilor 1910-1930, şi a persistat până pe la sfârşitul anilor '70. A fost caracterizat în mare ca o respingere a tradiţiei şi a artei ca imitaţie. A implicat combinări însemnate între Arte şi diversele sale forme din diferite ţări. În artele vizuale include cubismul, dadaismul, suprarealismul şi futurismul.
V niektorých kontextoch Naturalizmus považuje za reductionist forma realizmus, ktoré ponúka podrobné ale povrchových zastupiteľstvám vzhľad veci (verisimilitude), na rozdiel od režimu, ktorý odráža hlbšie, viac hlboké pochopenie ich "základné" charakter (menej špecifických a viac "typický").
În unele contexte, naturalismul este privit ca o formă reducţionistă de realism care oferă reprezentări detaliate, dar superficiale ale lucrurilor (verosimilitudine), in contrast cu un mod care reflectă o înţelegere mai adâncă a naturii lor „esenţiale” (mai puţin specific şi mai mult „tipic”).
Barthes tvrdí, že objednávky linerárna vyzval ich význam a konotácie spojiť vyrábať ideológie v podobe mýtus - ktorá bola opísaná ako tretí poradie linerárna. Populárnej používanie pojmu "mýtus" naznačuje, že sa vzťahuje na presvedčenie, ktoré sú preukázateľne nepravdivé, ale semiotickom použitie pojmu nevyhnutne nenaznačuje to.
Barthes susţine că ordinele de semnificaţie numite denotaţie şi conotaţie se combină pentru a produce ideologie sub forma mitului, care a fost descris ca fiind al treilea ordin de semnificaţie. Utilizarea populară a termenului „mit” se referă la credinţe care pot fi false, însă utilizarea semiotică a termenului nu sugerează aceasta în mod necesar.
Roland Barthes predstavil koncept uchytenia. Linguistic prvkov textu (napríklad popis) môžu slúžiť na "kotva" (alebo obmedzenie) prednosť čítanie z obraz (naopak ilustratívne použitie obrázka môžete ukotviť nejednoznačné verbálneho textu).
Roland Barthes a introdus conceptul de ancorare. Elementele lingvistice dintr-un text (precum legenda unei ilustraţii) pot ajuta la „ancorarea” (sau constrângerea) interpretărilor unei imagini (invers, utilizarea în scop ilustrativ a unei imagini poate ancora un text ambiguu).
V Jakobson's model jazykovej komunikácie to považuje za jednu z kľúčových funkcií znamienkom. Táto funkcia sa vzťahuje na jeho konštrukcie vzťah medzi addresser a adresáta.
În modelul comunicării lingvistice descris de Jakobson, aceasta este una dintre funcţiile cheie ale unui semn. Funcţia fatică se referă la construirea unei relaţii între adresator şi adresant.
Vo všeobecnosti využitia, tento pojem vzťahuje na znázornenie niečo na akomkoľvek médiu, vo forme textu. Však ako štandardné slovníky nám pripomínajú, vyobrazenie je niečo, ktoré stojany pre alebo miesto nich niečo iné-, ktorý je samozrejme to, čo semioticians volacieho znaku. Reaktor foregrounds a problematizes procesu zastúpenie.
În utilizarea generală, acest termen se referă la descrierea unui lucru în orice mediu sub forma unui text. Totuşi, precum dicționarele standard ne reamintesc, o reprezentare este acronimul pentru un lucru sau reprezintă altceva - care este desigur ceea ce semioticienii numesc un semn. Semiotica pune în prim plan şi problematizează procesul de reprezentare.
Modalita odkazuje na realitu štatút priznaný alebo tvrdilo prihlásiť, textu alebo žáner. Peirce klasifikácie príznaky pokiaľ ide o režim vzťah značka vozidla jeho referenta odráža ich forma - ich zjavné transparentnosť vo vzťahu k "skutočnosti" (symbolické režim, napríklad s nízkou forma).
Modalitatea se referă la statutul de realitate acordat sau pretins de către un semn, un text sau un gen. Clasificarea semnelor făcută de Peirce în funcţie de relaţia pe care o are vehiculul semnului cu referentul său reflectă modalitatea lor - transparenţa lor aparenţă în raport cu ,,realitatea\" (de exemplu modul simbolic are o modalitate scăzută).
Mimetic účel zastúpenie zahŕňa pokus úzko napodobňujú alebo simulovať pozorovateľné funkcie vonkajšie realita, akoby to je je skúsený priamo a bez sprostredkovania.
Scopul mimetic al reprezentării implică o încercare de a imita sau de a simula trăsăturile evidente ale unei realităţi exterioare, ca şi când aceasta ar fi trăită în mod direct şi nemijlocit.
Metonym je hříčka zahŕňajúce pomocou jedného znamenal postaviť pre inú znamenal, ktorý je priamo spojené s jej alebo úzko spojená s ňou nejakým spôsobom, najmä substitučnej účinok na príčinu.
Un metonim este o figură de stil în care un semnificat este folosit în locul altuia, cu care are legătură directă sau apropiată, mai ales ca înlocuire a efectului cu cauza sa.
Tento pojem označuje tendencia predstavoval časť prijať ako presné reflexie celku, ktorý sa považuje za stálu pre. Ho pravdepodobne presnejšie označovať ako synecdochic klam.
Acest termen se referă la o tendinţă a părţii reprezentate de a fi considerată ca o reflecţie exactă a întregului care se consideră exprimat. Poate fi numită mai exact eroarea sinecdotică.
Metafora vyjadruje nedostatočná (známe v literárnej žargón ako operný spevák") z hľadiska známe (vozidla). Operný spevák a vozidlo sa obvykle nespriazneným: musíme urobiť nápadité skok na rozpoznanie podobnosť, ktorých čerstvé metafora alludes. z semiotickom hľadiska metafora zahŕňa jednu znamenal splnomocnení signifier s odkazom na pomerne rôznych znamenal. Metafor spočiatku zdať neobvyklé pretože zrejme nezohľadniť "Doslovný" alebo označením podobnosť.
Metafora exprimă ceva ce este nefamiliar (,,conţinut\", în jargonul literar) în termeni familiari (,,vehiculul\"). Conţinutul şi vehiculul nu au în mod normal legătură unul cu altul: trebuie să facem un efort de imaginaţie pentru a recunoaşte asemănarea la care face referire noua metaforă. În termeni semiotici, o metaforă implică un semnificat care acţionează ca un semnificant, şi care se referă la un semnificat destul de diferit. Iniţial metaforele par neconvenţionale deoarece par a ignora asemănările ,,literare\" sau denotative.
V Jakobson's model jazykovej komunikácie to považuje za jednu z kľúčových funkcií znamienkom. Túto funkciu odkazuje na kódy, v rámci ktorého sa nesmie interpretovať označenie.
În modelul comunicării lingvistice a lui jakobson aceasta este considerată o funcţie cheie a unui smen. Această funcţie se referă la codurile în cadrul cărora poate fi interpretat semnul.
Pojem "médium" sa používa v rôznych spôsobov, ako rôzne teoretici a môže zahŕňať také širokých kategórií ako reči, písanie alebo tlač a vysielanie alebo týkajú špecifických technických foriem v rámci médiá masovokomunikačné (rádio, televízia, noviny, časopisy, knihy, fotografie, filmy a záznamy) alebo médium medziľudská komunikácia (telefónne, listu, faxu, e-mail, video-konferencie, počítač-založenej chatu systémy).
Termenul ,,mediu\" este folosit în multe feluri de către diferiţi teoreticieni, şi poate include categorii largi, cum ar fi vobirea şi scrierea, imprimarea şi transmiterea, sau se pote referi la forme tehnice specifice comunicării de masă (radio, televiziune, ziare, reviste, cărţi, fotografii, filme şi înregistrări) sau comunicării interpersonale (telefon, scrisori, fax, email, video-conferinţă, sisteme de mesagerie pe bază de computer).
Semioticians zvýraznenie mediatedness skúsenosti, ktoré nám pripomenú, že sme vždy zaoberajú v značky a kódy nie s unmediated objektívnej reality.
Semioticienii subliniază caracterul mijlocit al experienţei, amintindu-ne că avem întotdeauna de-a face cu semne şi coduri, nu cu o realitate obiectivă nemijlocită.
Koncepcia Saussure v zmysle bol čisto štrukturálny relačné a rozdielny - význam označenia bol vnímaný ako leží v ich systematické vzťahu k sebe navzájom. v kontraste referenčnú zmysle je zastúpenie referents značky a texty. Prenos model komunikácie zmysle prirovnať s obsahom.
Concepţia lui Saussure despre înţeles a fost pur structurală, relaţională şi diferenţială - înţelesul semnelor era văzut ca fiind cuprins în relaţia lor sistematică unul cu altul. Prin contrast, înţelesul refernţial este reprezentarea referenţilor în semne şi texte. În modelul de comunicare prin transmitere, înţelesul este sinonim cu conţinutul.
Marshall McLuhan (1911-1980) bol kanadský literárny vedec, ktorí požívajú medzinárodnú kultovú ako guru médií v šesťdesiatych rokoch. "McLuhanism" je niekedy pojem odkazovať na jeho predstava, že "médium je správa", ktorý mal aspoň štyri zjavné významy:), že médium tvarov jeho obsahu (t. j. , že povaha akoukoľvek technikou má dôsledky pre druhy skúsenosti, ktoré sa dajú najlepšie manipulovať s ním); b) použitím médium je dôležité sama o sebe (napr. pozerajú televíziu alebo čítaním kníh sú skúsenosti samy o sebe bez ohľadu na explicitné obsah); c) že "správy" médium je "náraz", ktoré má o spoločnosti; d) že "správa" médium je jeho transformáciu vjemový návykov svojich užívateľov.
Marshall McLuhan (1911-1980) a fost un om de ştiinţă literar canadian care s-a bucurat de un statut internaţional de guru media în anii 1960. ,,McLuhanism\" este un termen folosit uneori pentru a se referi la noţiunea introdusă de acesta potrivit căreia ,,mediul este mesajul\", care a avut cel puţin patru înţelesuri aparente: a) că mediul îşi formează conţinutul (adică natura oricărui mediu are implicaţii asupra tipului de experienţă care poate fi cel mai bine trăită prin intermediul său); b) că folosirea unui mediu este importantă în sine (de exemplu privitul la televizor sau cititul cărţilor sunt experienţe în sine, indiferent de conţinutul explicit); c) că ,,mesajul\" unui mediu este ,,impactul\" pe care acesta îl are în societate; d) că ,,mesajul\" unui mediu este transformarea pe care o produce la nivelul obiceiurilor perceptuale ale utilizatorilor săi.
Hoci príznaky možno rozoznať v vecnej forme slov, obrázkov, zvukov, aktov alebo objektov, také veci majú prirodzenú bezvýznamná a stať príznaky len vtedy, keď budeme investovať ich význame. Podpísal ako také majú značnú existencia: iba podpísať vozidlo má značnú látky.
Deşi semnele pot fi distinse în forma materială a cuvintelor, a sunetelor, a imaginilor, a actelor sau a obiectelor, aceste lucruri nu au un înţeles intrinsec şi devin semne doar atunci când le ataşăm un sens. Semnele ca atare nu au o existenţă materială: doar vehiculul semnului are o substanţă materială.
Materializmus je anti-idealist a anti-essentialist polohy, ktoré criticizes essentialist odber a viest k nepredvídanému vývoju a formalistické zníženie látky formuláre a vzťahy. Je realista, že svet je vnímaná ako majú vzdorujúcim sa zo svojho vlastného, ktorý odoláva naše zámery. Materialists (niekedy nazývanej kultúrny materialists) zdôrazňujú také veci ako textové vyjadrenie materiálne podmienky sociálnej reality (ako napríklad chudobu, choroby a využívanie), sociálno-kultúrne a historické pohotovostné signifying postupov a špecifickosti a fyzikálnych vlastností médií a príznaky (potlačené transparentnosť dominantné kódy estetické realizmus).
Materialismul este o poziţie anti-idealistă şi anti-esenţialistă care critică abstractizările şi materializările esenţialiste şi reducerea formalistă a substanţei la forme şi relaţii. Este realist în măsura în care lumea este privită ca având o fiinţare proprie recalcitrantă, care rezistă intenţiilor noastre. Materialiştii (numiţi uneori şi materialişti culturali) subliniază lucruri cum ar fi reprezentarea textuală a condiţiilor materiale ale realităţii sociale (cum ar fi sărăcia, boala şi exploatarea), contingenţa socio-culturală şi istorică a practicilor de semnificare, şi specificitatea şi proprietăţile fizice ale mediilor şi ale semnelor (suprimate în transparenţa codurilor dominante ale realismului estetic).
Na rozdiel od medziľudská komunikácia („one-to-one"oznámenie), tento pojem sa zvyčajne používa odkazovať na oznámenie „one-to-many", hoci táto dictinction tendenciu prehliadať význam oznámenie v malých skupinách ("jedna" ani "veľa"). , Pričom hmotnosť komunikácia môže byť "naživo alebo zo záznamu, je predovšetkým asynchrónny - živé obojsmernú komunikáciu cez hmotnosťou médium sa vyskytuje len v také zvláštne prípady rozhlasových alebo televíznych"phone-ins", (ktoré zahŕňajú medziľudská komunikácia, ktoré potom vysiela).
Spre deosebire de comunicarea interpersonală (comunicarea de la ,,unu-la-unu\"), acest termen este de obicei folosit pentru a se referi la comunicarea de la unul la mai mulţi, deşi această distincţie tinde să treacă cu vederea importanţa comunicării din grupurile mici (nici ,,unul\", nici ,,mai mulţi\"). În timp ce comunicarea de masă poate fi ,,în direct\" sau înregistrată, ea este în primul rând asincronă - comunicarea în direct în două sensuri printr-un mediu de masă are loc doar în cazuri speciale, cum ar fi apelurile radio sau televizate (care implică o comunicare interpersonală transmisă pe loc).
Koncept markedness zavedeného Jakobson môže uplatniť kompetenčných paradigmatic opozície (napr mužov/žien). Párový signifiers (ako napríklad mužov/žien) pozostávajú z "neoznačený" formulár (v tomto prípade program word samec) a "označené" formulár (v tomto prípade program word žien). "Označené" signifier sa vyznačuje niektoré špeciálne semiotickom funkcie (v tomto prípade okrem počiatočnej fe-). a označené alebo neoznačené stav uplatňuje nielen signifiers, ale aj ich signifieds.
Caracterul marcat introdus ca termen de Jakobson se poate aplica polilor unei opoziţii paradigmatice (de exemplu bărbat/ femeie). Perechile de semnificanţi (ca de exemplu bărbat/femeie) conţin o formă nemarcată (în acest caz cuvântul bărbat), şi o formă marcată (în acest caz cuvântul femeie). Semnificantul marcat este diferit prin folosirea unei caracteristici semiotice speciale (îna cest caz adăugarea prefixului fe-). Statutul de marcat sau nemarcat se aplică nu numai semnificanţilor, ci şi semnificaţilor lor.
Derrida použiť tento termín odkazovať na metafyzika prítomnosť v západnej kultúre - najmä jeho phonocentrism a jeho nadáciou mýtické "mimoriadny znamenal". Logocentrism môže označovať zvyčajne nevedomé interpretačných zaujatosti ktorého výsady komunikačné nad revealingly s názvom "neverbálne" formy komunikácie a prejavu a nad unverbalized pocity; logocentrism oprávnenia eye and ear cez iné zmyslové spôsoby ako dotyk.
Derrida a folosit acest termen pentru a se referi la ,,metafizica prezenţei\" din cultura vestică - în special la fonocentrismul său, şi la faptul că acesta este fondat pe un semnificat transcendent mitic. Logocentrismul se poate referi şi la o direcţie interpretativă tipic inconştientă care favorizează comunicarea lingvistică, nu formele non-verbale de comunicare şi expresie, şi nici senzaţiile nonverbalizate; logocentrismul favorizează mai curând ochiul şi urechea, nu alte modalităţi senzoriale cum ar fi pipăitul.
Klam, že význam textu nachádzajúceho sa v nej a je úplne determinované to tak, že čitatelia musí urobiť je "výpis" tomto zmysle príznakov v rámci nej. Tento postoj ignoruje význam "sprísňujúcich informácia" a obmedzuje porozumenie pri dekódovaní (v najužšom zmysle) textové vlastnosti (bez aj odkazom na kódy).
Enunţul eronat potrivit căruia înţelesul unui text se regăseşte în el şi este complet determinat de acesta, astfel încât cititorul nu trebuie decât să-i extragă înţelesul din semnele pe care le conţine. Această afirmaţie ignoră importanţa trecerii dincolo de informaţiile date şi limitează înţelegerea la decodificarea (în sensul cel mai restrâns) a proprietăţilor textuale (chiar fără a se folosi de coduri)
Podľa jazykových determinists naše myslenie (alebo "svet") sa určuje jazyk - veľmi použitie verbálne jazyka alebo gramatické štruktúry, sémantickej vyznamenania a vstavaný podporu pre vývoj ontológií v inom jazyku. Miernejšie postoj je, že myslenie môže byť "ovplyvnili", skôr ako nevyhnutne "určené" jazyk: je to obojsmerný proces, takže typ jazyka používame tiež ovplyvnila na ceste sme vidieť svet.
Conform determiniştilor lingvistici gândirea noastră (sau ,,viziunea asupra lumii\") este determinată de limbaj - chiar prin folosirea limbajului verbal şi/sau de structurile gramaticale, distincţiile semnatice şi ontologiile din caadrul unei limbi. O afirmaţie mai moderată este aceea că gândirea poate fi mai curând ,,influenţată\" decât inevitabil ,,determinată\" de către limbaj: este un proces în dublu sens, astfel încât tipul de limbaj pe care îl folosim este de asemenea influenţat de modul în care vedem lumea.
Tieto sú Saussure jeho pojmy. Langue odkazuje na abstraktné systém pravidiel a konvencií signifying systém - je nezávislý od a pre-exists jednotlivých používateľov. Parole odkazuje na konkrétne prípady jeho použitia. Na Saussurean Eco to, čo veciach najviac sú základné štruktúry a pravidlá semiotickom systém ako celok, skôr ako špecifické výkonov alebo praktiky, ktoré sú iba inštancie jeho použitia. Whilst Saussure sa netýkali sám s parole, štruktúra langue samozrejme je zjavená v štúdii parole. , Všeobecne platné pojem semiotickom systémov, skôr ako jednoducho jazyka, rozdiel je medzi semiotickom systém a jeho využitie v konkrétnych textov a postupoch.
Aceşti termeni aparţin lui Saussure. ,,Limbajul\" se referă la sistemul abstact de reguli şi convenţii ale unui sistem de semnificare - existând independent de şi anterior utilizatorilor individuali. ,,Cuvântul\" se referă la exemplele concrete de folosire ale limbajului. Pentru semioticianul Saussure, cel mai mult contează structurile interioare şi regulile unui sistem semiotic ca tot unitar, nu performanţele specifice sau practicile, care sunt doar exemple ale folosirii sale. În timp ce Saussure nu s-a ocupat de cuvânt, structura limbajului este evident dezvăluită de studiul cuvântului. Aplicând această noţiune sistemelor semiotice în general, nu doar limbajului, distincţia se face între sistemul semiotic şi modul în care el este folosit în texte specifice şi în practică.
Médiách ako televízia a filmy považujú niektoré semioticians ako ako "jazykoch" (hoci toto je zanietene napadnuté inými). Semioticians bežne týkať filmov, televíznych a rozhlasových programov, reklamné plagáty a tak ďalej ako "znenie" a "čítanie" médiách ako televízia a fotografie. Semioticians jazykovú modelu často vedie k hľadanie jednotiek analýzy v audiovizuálnych médií, ktoré sú analogické so súvahami používa Lingvistika.
Mediile precum televiziunea şi filmul sunt privite de către unii semioticieni ca ,,limbaje\" (deşi acest lucru este viu contestat de alţii.) Semioticienii se referă de obicei la filme, la programele de televiziune şi de radio, la postere şi aşa mai departe ca la ,,texte\", folosind termenul de ,,citire\" a unor medii precum televiziunea şi fotografiile. Modelul lingvistic i-a determinat de multe ori pe semioticieni să caute în media audio-vizuală unităţi de analiză analoage cu cele folosite în lingvistică.
Hjelmslev zaviedol pojem vyjadrovania a obsah že látka a forma. V tomto rámci označenia majú štyri rozmery: látka obsahu; formu s obsahom; podstatu prejavu; formu prejavu.
Hjelmslev a introdus noţiunea conform căreia atât expresia cât şi conţinutul au substanţă şi formă. În acest context semnele au patru dimensiuni: substanţa conţinutului; forma conţinutului; substanţa expresiei; forma expresiei.
Vzťahuje sa na silu slov sa odkazovať na veci v ich neprítomnosti. Posun bol identifikovaný Hockett ako kľúč "dizajn vlastnosť" jazyka.
Aceatsa se referă la puterea cuvintelor de a se referi la lucruri în absenţa acestora. Înlocuirea a fost identificată de către Hocket ca o trăsătură conceptuală exprem de importantă a limbii.
Digitálne príznaky zahŕňajú diskrétne jednotkách ako slová a číslice, na rozdiel od analogického príznaky. Poznámka, však, že digitálna technológia môže premeniť analogického značky digitálne reprodukcie, ktoré môžu byť vnemové na nerozoznanie od "originály", a že texty vytvorené v digitálnej médium môže byť "kópie bez originály" (napr. slovná text).
Semnele digitale implică unităţi discrete cum ar fi cuvintele sau numeralele, spre deosebire de semnele analogice. A se avea în vedere, totuşi, faptul cp tehnologia digitală poate transforma semnele analogice în reproduceri digitale potenţial imposibil de distins de ,,originale\" din punct de vedere perceptual, şi că textele generate într-un mediu digital pot fi ,,copii fără original\" (de exemplu un text redactat cu un procesor de cuvinte)
Derridou razil tento pojem súčasne poukazujú na "rozdiel" a "odklad". On zámerne zabezpečená, že (vo francúzštine) rozdiel od slova "rozdiel" bol zjavný iba písomne. Pridanie Saussurových pojem zmysle bytia diferenciál (založené na rozdiely medzi ochrannými známkami), termín je určené k nám pripomínajú, že príznaky tiež odložiť prítomnosť čo označujú cez nekonečné substitúcie signifiers.
Derrida a inventat acest termen pentru a se referi în acelaşi timp la ,,diferenţă\" şi ,,amânare\". În mod intenţionat el a dat asigurări că (în franceză) distincţia faţă de cuvântul ,,diferenţă\" era evidentă doar în scris. Venind în completarea noţiunii lui Saussure potrivit căreia înţelesul este diferenţial (bazat de diferenţa dintre semne), acest termen trebuie să ne amintească faptul că şi semnele amână prezenţa noţiunii semnificate prin substituţii nesfârşite ale semnificanţilor.
Vzájomne exkluzívne signifiers v množine paradigma, ktoré predstavujú kategórie, ktoré spoločne definovať kompletné univerzum diskurzu (príslušné ontologické domény), napr slnko/mesiac (Leymore) párov.
Perechi de semnificaţi care se exclud reciproc în cadrul unei paradigme, şi care reprezintă categorii care, împreună, nu definesc un univers complet al discursului (domeniu ontologic relevant), de exemplu soare/lună (Leymore).
Tento termín sa používa realisti opísať pozícii, ktoré spájajú s epistemologické relativizmus a popretie existencie akéhokoľvek poznateľný realitu mimo reprezentačnú dohovorov.
Acest termen este folosit de realişti pentru a descrie o poziţie pe care o asociază cu relativismul epistemologic şi cu negarea existenţei oricărei realităţi care se poate cunoaşte, alta decât cea reprezentată în mod convenţional.
Tento termín sa používa realisti opísať pozícii, ktoré spájajú s epistemologické relativizmus a popretie existencie akéhokoľvek poznateľný realitu mimo reprezentačnú dohovorov.
Acest termen este folosit de realişti pentru a descrie o poziţie pe care o asociază cu relativismul epistemologic şi cu negarea existenţei oricărei realităţi care se poate cunoaşte, alta decât cea reprezentată în mod convenţional.
V bežnej prevádzke, tento termín sa odvoláva na niečo, čo sa dotýka alebo prilieha niečo iné; niektoré semioticians môžete odkazovať na niečo, čo je v niektorých zmysel časť (alebo jej časti na rovnakej doméne ako) niečo iné.
În limbajul comun, acest termen se referă la ceva care atinge sau care se învecinează cu altceva; unii semiologi îl folosesc pentru a vorbi despre ceva care face parte din altceva sau din acelaşi domeniu.
Kvantitatívnej forme textovej analýzy zahŕňajúce kategorizácia a počítanie opakujúce prvky vo forme alebo obsahu textov. Táto metóda môže byť použitá v spojení s semiotickom analýzy (semiotickom textové analýzy je kvalitatívna metodológia).
O formă cantitativă de analiză pe text care include categorizarea şi inventarierea elementelor recurente din forma sau din conţinutul textelor. Această metodă poate fi folosită în asociere cu analiza semiotica (analiza semiotică textuală fiind o metodologie calitativă)
To je pojem zavedený Freud psychoanalytical výkladu snov: v kondenzácii, niekoľko myšlienky sú zhustené do jedného symbolu.
Acesta este un concept introdus de Freud pentru inerpretarea psihoanalitică a viselor: prin condensare, mai multe gânduri sunt condensate într-un singur simbol.
"Zdravý rozum" predstavuje najrozšírenejšie kultúrno -historické hodnoty, postoje a názory v rámci danej kultúry. Je generovaný ideologickej sily pôsobia prostredníctvom kódov a mýty.
Bunul simţ reprezintă cele mai răspândite valori culturale şi istorice, atitudini şi credinţe din cadrul unei anumite culturi. Este egenrat de forţle ideologice care operează prin intermediul codurilor şi a miturilor.
Stuart Hall termín pre niekoľko prepojené ale rozlišovaciu "momenty" v procese masovej komunikácie - výroba, obehu, distribúcie/spotreba a reprodukciu.
Termen aparţinând lui Stuart Hall folosit pentru a vorbi despre câteva ,,momente\" legate dar diferite din procesele de comunicare în masă - producerea, circularea, distribuirea/consumarea şi reproducerea.
Zmyslové režim využívané médium (napríklad vizuálne, sluchové, hmatové). Voľné kanál(y) sú diktované technické charakteristiky médium v ktorom sa zobrazí text. Senzorické zaujatosť kanál limity kódy pre ktoré je vhodný.
Un mod senzorial folosit într-un mediu (de exmplu vizual, auditic, tactil). Canalul/canalele disponibil(e) sunt dictate de caracteristicile tehnice ale mediului în care apare un text. Influenţa senzorială a canalului limitează codurile pentru care este potrivit.
Fiske to termín pre kódy, ktoré sú zdieľané členmi masové publikum a ktoré sú sa dozvedel, neformálne prostredníctvom skúsenosti skôr než zámerne alebo inštitucionálne. Na rozdiel od narrowcast kódy, kódy vysielania sú konštrukčne jednoduchší, zamestnáva štandardných konvencií a "vzorce" - takže môžete vytvárať klišé a stereotypov.
Termen aparţinând lui Fiske folosit pentru coduri împărtăşite de membrii unui public de masă învăţate în mod informal mai curând prin experienţă decât în mod deliberat sau instituţionalizat. Spre deosebire de codurile de restrângere, codurile de difuzare sunt mai simple din punct de vedere structural, folosind convenţii standard şi ,,formule\" - putând astfel genera clişee şi stereotipuri.
Lévi-Strauss termín pre rozpočtové prostriedky pre-existujúce materiály, ktoré sú pripravený-na-ruke (a v tomto procese prispievať k budovaniu vlastnej identity) je široko-používaný sa odkazovať intertextual komponovanú praxi prijímanie a úpravu značiek z iných textov.
Termen aparţinând lui Levi-Strauss folosit pentru asimilarea unor materiale la îndemână (contribuind astfel la construirea propriei identităţi ale unei persoane). Folosit pentru a se referi la practica unor autori de a adopta şi de a adapta semne din alte texte.
Ontologické rozdelenie domény do dvoch samostatných kategórií (dichotómia) alebo polarity. "Binarism" je viac naložený termín, ktorý kritici požiadali o to, čo považujú za obsedantní dualizmus structuralists Lévi-Strauss a Jakobson. Hjelmslev argumentoval proti binarism. Derridean dekonštrukcia demonštruje inescapability binárna logika.
Divizarea ontologică a unui domeniu în două categorii discrete (dihotomii) sau polarităţi. Binarismul este un termen mai dur pe care criticii l-au folosit pentru ceea ce ei consideră a fi un dualism obsesiv al unor structuralişti precum Levi-Strauss şi jakobson. Hjelmslev pleda în contra binarismului. Deconstrucţia lui Derride demonstrează imposibilitatea detaşării de logica binară.
Dvojica opozičné signifiers paradigmu nastaviť predstavujúcim kategórie s porovnávacie triedenie na rovnaký rozmer implicitné a ktoré spoločne definovať kompletné univerzum diskurzu (relevantné ontologické domény), napr dobré/zlé keď"nie" nie je nevyhnutne "zlé" a naopak (Leymore).
Perechi de signifianţi opoziţionali din cadrul unei paradigme, reprezentând anumite categorii prin gradare comparativă pe aceeaşi dimensiune implicită, şi care împreună definesc un univer complet al discursului (domeniul ontologic relevant), de exemplu bine/rău, unde ,,non-bine\" nu însamnă neapărat ,,rău\" şi invers (Leymore)
Analogické príznaky (obrazy v galérii) alebo gestá tvárou v tvár interakcie sú známky vo forme, v ktorej sú vnímané ako zahŕňajúce triedených vzťahy na kontinuu, nie ako samostatných jednotiek (na rozdiel od digitálne znamenia). Všimnite si však, že digitálna technológia môže premeniť analogického značky digitálne reprodukcie, ktoré môžu byť vnemové na nerozoznanie od "originály".
Semnele analogice (cum ar fi picturile dintr-o galerie sau gesturile din comunicarea faţă în faţă) sunt semne într-o formă în care sunt percepute ca presupunând existenţa unor relaţii graduale în cadrul unui tot unitar, decât ca unităţi discrete (spre deosebire de semnele digitale) Aveţi, totuşi, în vedere faptul că tehnologia digitală poate transforma semnele analogice în reproduceri digitale care s-ar putea să nu poată fi distinse de ,,originale\".
Tak-zvané "afektívne klam" (identifikované literárnych teoretikov, ktorí považujú za význam ako s bydliskom v texte) zahŕňa súvisiace výklady svojich čitateľov - ktorý týchto teoretikov videl ako forma relativistického význam textu. Niekoľko súčasných teoretici považujú za "omyl" pretože väčšina accord kvôli dôležitosti čitateľa účely.
Aşa-numitul ,,sofism afectiv\" (identificat de teoreticienii literari care considerau că înţelesul se rgăseşte în text) implică crearea unei legături între înţelesul unui text şi interpretările cititorilor săi - lucru văzut de aceşti teoreticieni ca o formă de relativism. Puţini teoreticieni contemporani mai privesc acest lucru ca pe un ,,sofism\", deoarece majoritate acordă importanţa cuvenită scopurilor cititorului.
Kódy v rôznych expresívne umení (poézia, Dráma, maľba, sochárstvo, hudba, atď) alebo expresívne a poetické funkcií, ktoré sú vyvolané do akýkoľvek druh textu. Sú kódy, ktoré bývajú na oslavu konotácie a rozmanitosť výkladu na rozdiel od logické a vedecké kódy, ktoré sa snažia potlačiť tieto hodnoty.
Coduri din diferite arte expresive (poezie, dramă, pictură, sculptură, etc.) sau funcţii expresive şi poetice evocate în orice fel de text. Acestea sunt coduri care tind să favorizeze conotaţia şi diversitatea interpretării prin opoziţie cu codurile logice sau ştiinţifice care caută să suprime aceste valori.
Signifiers, ktoré sú chýbajúce z textu, ale ktoré (naproti) však ovplyvňujú zmysle signifier skutočne použité (ktoré čerpá z rovnakej množiny paradigma). Dve formy absencia majú špecifické označenia v angličtine: to, čo je "nápadní svoju neprítomnosť" a že "je samozrejmé". Pozri tiež: dekonštrukcia, paradigma, paradigmatický analýzy, Signifier.
Signifianţii care lipsesc dintr-un text dar care (prin contrast) influenţează totuşi înţelesul unui significator folosit în mod concret (făcând parte din aceeaşi paradigmă) Două forme de absenţă sunt definite în engleză: ceea ce este evident prin absenţă, şi ceea ce este implicit. A se vedea de asemenea: deconstrucţie, paradigmă, Analiză paradigmatică, Significator
Eco je pojem, ktorý odkazuje na dekódovanie textu pomocou iný kód použitý na kódovanie. Pozri tiež: kódy, dekódovanie, kódovanie a dekódovanie model komunikácie.
Termen al lui Eco prin care se face referire la decodificarea unui text prin folosirea unui alt cod decât a celui folosit la codificarea sa. A se vedea de asemenea: Coduri, Decodificare, Codificare şi modelul de comunicare prin decodificare.
To je termín používaný Peirce označovať forma záver (popri dedukcie a indukcie) ktoré sme signifier od považovať za inštanciu pravidla pozná kód, a potom vyvodiť, čo to znamená uplatnením tohto pravidla.
Acesta este un termen folosit de Peirce pentru a vorbi despre o formă de inferenţă (în afara deducţiei şi a inducţiei) prin care tratăm un semnificant ca exemplu al unei reguli dintr-un cod familiar, şi poi deducem ce înseamnă aplicând regula.
Tento vplyvné structuralist a funkcionalistický skupiny lingvistov a semioticians bol zavedený v roku 1926 v Prahe českých a ruských lingvistov, hoci pojem "Praha školy" nepoužil až do roku 1932. Hlavné členov tejto skupiny zahrnuté: Vilem Mathesius (1882-1946), Bohuslav Havránek (1893-1978), Jan Mukarovsky (1891-1975), Nikolaj Sergejevič Trubeckoj (1890-1938) a Roman Osipovič Jakobson (1896-1982).
A fost un grup structuralist şi funcţional important, un grup de lingivşti şi semioticieni care a fost întemeiat in 1926 la Praga de către o serie de lingvişti cehi şi rusi; termenul \"Şcoala de la Praga\" nu a fost utilizat până în 1932. Principalii membri ai acestui grup au fost: Vilem Mathesius (1882-1946), Bohuslav Havránek (1893-1978), Jan Mukarovsky (1891-1975), Nikolai Trubetzkoy (1890-1938) and Roman Jakobson (1896-1982).
Použitie pojem diskurz podľa teoretikov všeobecne odráža dôraz na podmienečné prepustenie a nie langue. Mnoho súčasných teoretikov ovplyvnené Michel Foucault liečiť jazyka nie ako v monolitickom systéme, ale ako štruktúrovaný do rôznych diskurz ako vedy, právo, vláda, medicína, žurnalistika a morálky.
Folosirea termenului discurs de catre teoreticieni reflecta un accent pus pe parole, mai degraba decat pe langue. Multi teoreticieni contemporani influentati de catre Michel Foucault trateaza limba ca nu ca si sistem monolitic, dar ca sistem structurat in discursuri diferite, precum cel al stiintelor, dreptului, guvernarii, medicina, jurnalismul, moralitatea.
Jedným z cieľov semioticians je denaturalization: odhaľujúce spoločensky kódované základ javov, ktoré sú prijaté-pre-poskytnuté ako "prírodné".
Unul dintre scopurile semioticienilor este denaturalizarea: dezvaluirea bazelor codificate social ale fenomene luate drept 'naturale'.
Kultúrny relativizmus je názor, že každá kultúra má svoj vlastný pohľad na svet a že žiadny z týchto možno považovať ako viac či menej privilegované alebo "autentický" v jeho zastúpenie "reality" ako iné.
Relativismul cultural este viziunea conform careia fiecare cultura are propria sa viziune despre lume, si niciuna dintre acestea nu poate fi considerata mai privilegiata sau mai 'autentica' in reprezentarea 'realitatii' decat alta.
S porozumením a interpretácia textov dekodérov s odkazom na príslušné kódy (Jakobson).
Înțelegerea și interpretarea textelor de către decodatori, cu referire la anumite coduri relevante.
Sociálno-kultúrne a osobné združenia vyrobené ako čitateľ dekóduje text.
Asocierile socio-culturale si personale produse in timpul decodarii textului, de catre un cititor.
Jakobson sa model jazykovej komunikácie považuje za jednu z kľúčových funkcií znamenie. Táto funkcia zahŕňa (zvyčajne implicitné) výstavba adresátovi ("ideálny reader").
In modelul comunicarii lingvistice al lui Roman Jakobson, acesta este unul dintre functiile cheie ale unui semn. Aceasta functie implica (de obicei implicit) constructia unui adresant (cititorul ideal).
Saussurových termín pre označenie, ktoré obsahuje iné znaky. A text je zvyčajne zložité znamenie.
Termenul lui Saussure pentru un semn care contine alte semne. Un text e de regula un semn complex.
Z pohľadu semiotickom komunikácia zahŕňa kódovanie a dekódovanie textov podľa dohovorov z príslušných kódov (Jakobson).
Dintr-o perspectiva semiotica, comunicarea inseamna codarea si decodarea textelor conform conventiilor codurilor potrivite (Roman Jakobson).
