- Industri: Economy; Printing & publishing
- Number of terms: 15233
- Number of blossaries: 1
- Company Profile:
Shorthand for the pressures from buyers and sellers in a market, rather than those coming from a government planner or from regulation.
Industry:Economy
Valoarea de piaţă de societate pe acţiuni: preţul citat cota înmulţită cu numărul total de acțiuni care compania a emis.
Industry:Economy
Diferenţa de o unitate suplimentar de ceva. Venituri marginale este venituri suplimentare obţinute de o unitate de mai mult de ceva de vânzare. Pretul marginal este cât de mult plus un consumator trebuie să plătească pentru a cumpăra o unitate suplimentar. Utilitate marginală este cât de mult plus utilitate o persoană devine de consumatoare de (sau a face) o unitate suplimentar de ceva. Produsul marginal al muncii este ieşire cât de mult plus o firmă ar obţine prin angajarea unui lucrător suplimentar, sau de a obţine un lucrător existente pentru a pune în oră suplimentare la locul de muncă. Înclinaţia marginală a consuma (sau pentru a salva) măsoară cât de mult ar creşte consumul de o gospodărie (economii) în cazul în care veniturile sale a crescut, spune, $1. Rata de impozitare marginală măsuri cât de mult impozitul suplimentar va trebui să plătească dacă aţi câştigat un dolar suplimentare. Costul marginal (sau orice altceva) poate fi foarte diferit de costul mediu (sau orice altceva), care împarte pur şi simplu total costuri (sau orice altceva) la numărul total de unităţi de produs (sau orice altceva). O constatare comune în microeconomie este că schimbări mici incrementale poate conteaza enorm. În general, gândire "la margine" adesea duce la mai bine de luare a deciziilor economice decât gândirea despre mediile. Alfred Marshall, tatăl lui economie Neo-clasic, multe dintre teoriile sale de comportament economic bazat pe comportamentul marginale, mai degrabă decât media. De exemplu, având în vedere anumite ipoteze plauzibile, o firmă de maximizarea profitului-va creşte până la punctul în cazul în care venitul marginal este egal cu costul marginal de producţie. Acest lucru este pentru că dacă venituri marginale depășește costul marginal, firma ar putea creşte profitul producătoare de o unitate suplimentar de ieşire. Alternativ, în cazul în care costul marginal depăşit venituri marginale, firma ar putea creşte profitul producând mai puţine unităţi de ieşire. În toate categoriile de viaţă, este o regulă de bază de luare a deciziilor economice raţională: faceti ceva numai dacă utilitate marginală ajungi la ea depășește costul marginal a face aceasta.
Industry:Economy
A face lucruri cum ar fi maşini sau alimente congelate a diminuat în importanţă în majoritatea ţărilor dezvoltate în timpul trecut jumătate de secol, ca servicii au crescut. În Statele Unite şi Marea Britanie, proporţia de lucrători în fabricaţie a diminuat de la 1900 la aproximativ 40% abia 20%. Mai mult de două treimi din producția în ţările OECD, şi până la patru cincimi din ocuparea forţei de muncă, este acum în sectorul serviciilor. În acelaşi timp, de fabricaţie a crescut în importanţă în curs de dezvoltare. Mulţi oameni cred că de fabricaţie cumva contează mai mult decât orice alte activităţi economice şi este într-un fel superioară faţă de navigarea pe Internet sau tăierea părului cuiva. Acest lucru este prob¬ably nimic mai mult decât nostalgie de vremurile trecute atunci când a face lucruri în fabrici a fost ceea ce a făcut oameni reali, doar ca 150 de ani în urmă în creştere lucrurile în domenii a fost ceea ce a făcut barbati adevarati. Cea mai mare parte, trecerea de la producţie la servicii (ca cu trecerea mai devreme de la agricultura la fabricarea) reflectă progresul în locuri de muncă care creează mai mult de utilitate, de data aceasta pentru femei reale, precum şi bărbaţi adevăraţi, ceea ce poate explica de ce se întâmplă în primul rând în ţările mai bogate.
Industry:Economy
Big picture: analiza economiei la nivel de fenomene de creştere, inflaţia şi şomajul. Contrast cu microeconomie, Studiul comportamentului pieţe individuale, lucrătorilor, gospodării și firme. Deşi economişti, în general, se separa în distincte macro şi micro tabere, fenomene macroeconomice sunt produsul de toate activităţii microeconomice într-o economie. Exacte relaţia dintre macro şi micro nu este deosebit de bine înţeleasă, care are adesea făcut dificil pentru un guvern de a livra o politica macroeconomică.
Industry:Economy
Politica de sus în jos de către guvern şi băncilor centrale, de obicei, destinate pentru a maximiza creştere în timp ce menţinerea inflaţiei şi şomajului. Principalele instrumente de politica macroeconomică sunt schimbări în rata dobânzii şi a ofertei de bani, cunoscut ca politică monetară, şi schimbări în impozitarea şi cheltuielilor publice, cunoscut ca politica fiscală. Faptul că şomajul şi inflaţia adesea creşte brusc, şi că adesea de creştere încetineşte sau PIB-ul cade, poate fi dovada de prost executate macro¬economic politica. Cu toate acestea, cicluri de afaceri poate fi pur şi simplu un fapt inevitabile ale vieţii economice ca politica macroeconomică, cu toate acestea bine realizat, nu poate fi sigur de a cuceri.
Industry:Economy
Goods and services that have a high elasticity of demand. When the price of, say, a Caribbean holiday rises, the number of vacations demanded falls sharply. Likewise, demand for Caribbean holidays rises significantly as average income increases, certainly by more than demand for many normal goods. Contrast this with necessities, such as milk or bread, which people usually demand in quite similar quantities whatever their income and whatever the price.
Industry:Economy
Un impozit care este aceeaşi sumă pentru toată lumea, indiferent de venit sau avere. Unii economişti susţin că aceasta este cea mai eficientă formă de impozitare, ca ea nu denaturează stimulente şi astfel nu are nici o capacitate brută de încărcare de cost. Acest lucru este pentru că fiecare persoană ştie că oricare ar fi acestea vor au să plătească aceeaşi sumă. De asemenea, este ieftin pentru a administra, deoarece nu există nici un proces complex de măsurare venituri şi activele în fiecare persoană pentru a calcula factura fiscală. Cu toate acestea, pentru că oamenii bogaţi şi săraci plăti aceeaşi, taxa poate fi perceput ca neloiale-ca Margaret Thatcher aflat atunci când ea a introdus o sumă forfetară "sondaj fiscale", o decizie care a fost mai târziu pentru a juca o mare parte din ei eliminarea ca prim-ministru britanic.
Industry:Economy
Rata dobânzii că băncile de top-calitate reciproc taxa pentru împrumuturi. Ca urmare, acesta este adesea folosit de banci ca o bază pentru calcularea ratei dobânzii au taxa pe alte împrumuturi. LIBOR este o rată flotantă, schimba tot timpul.
Industry:Economy
When monetary policy becomes impotent. Cutting the rate of interest is supposed to be the escape route from economic recession: boosting the money supply, increasing demand and thus reducing unemployment. But Keynes argued that sometimes cutting the rate of interest, even to zero, would not help. People, banks and firms could become so risk averse that they preferred the liquidity of cash to offering credit or using the credit that is on offer. In such circumstances, the economy would be trapped in recession, despite the best efforts of monetary policymakers. Keynesians reckon that in the 1930s the economies of both the United States and the UK were caught in a liquidity trap. In the late 1990s, the Japanese economy suffered a similar fate. But monetarism has no place for liquidity traps. Monetarists pin the blame for the Great depression and Japan’s more recent troubles on other factors and reckon that ways could have been found to make monetary policy work.
Industry:Economy
